Știința modernă, muza neștiută a suprarealiștilor


0.a. coperta cronica de carte Stiinta moderna, muza nestiuta a suprarealistilor

Statistic vorbind, rafturile care se ocupă astăzi de avangardele istorice ar putea fi fatale cuiva, dacă i-ar cădea în cap. Într-atât de mult s-a scris, cercetat, buchisit și tălmăcit, însă despre cum s-a scris foarte mult despre avangardă s-a scris foarte puțin. Situația se-arată și mai sumbră dacă aruncăm o privire în ograda istoriei și teoriei avangardelor istorice autohtone. La o astfel de încercare s-a înhămat cu mult curaj un Paul Cernat, de-o pildă, în Avangarda românească și complexul periferiei (Editura Cartea Românească, 2007), urmărind felul în care s-a scris despre aceasta mișcare artistică din anii ’30 și până astăzi, dar stricta metodologie critică literară nu-l ajută prea mult de exemplu în elucidarea arcanelor polemicii Mincu-Manolescu, fiindu-i necesară pesemne o deschidere ceva mai largă a abordării, o lectură dinspre două sau mai multe discipline. E drept că nici textele nu de critică sau istorie, ci de teorie a avangardei nu sunt prea multe la număr. Tudor Vianu încercase câte ceva în anii ’30, continuat apoi de Adrian Marino care face din asta un credo și de Ion Bogdan Lefter care obține rezultate hermeneutice remarcabile atunci când o pune la treabă, dar tot mai rămân câteva spații lipsă de atac.

Aceste spații sau goluri disciplinare sunt mai multe la număr, însă trei dintre ele rămân urgente: politic, științific și de gen sau antropologic, dacă vreți, însă o antropologie care să le cuprindă pe toate. Iar dacă abordarea politică și de gen a mai fost încercată pe ici, pe acolo, de Ion Pop sau același Paul Cernat, raporturile avangardelor istorice cu știința modernă și influența acesteia din urmă asupra artei respective a rămas neatinsă. Paolo Scopelliti a subliniat într-un volum din 2002 influența pe care au exercitat-o suprarealiștii și, în speță, teoriile lansate de Grupul Suprarealist Român, asupra psihanalizei, însă o discuție la firul ierbii, dinspre știință către avangarde, încă nu s-a purtat.

Aceasta este și premiza cărții lui Petrișor Militaru, Știința modernă, muza neștiută a suprarealiștilor (Editura Curtea Veche, 2012), care-și propune să analizeze „modalitatea în care adepții acestei mișcări avangardiste s-au raportat la noile descoperiri din știința modernă”, iar aceste descoperiri sunt, în primul rând, teoria relativității și mecanica cuantică, iar în al doilea rând, subiectele mai „exotice”, cum numește autorul cea de-a patra dimensiune sau hipercubul, toate angrenate în studiu prin mobilizarea metodologiei transdisciplinarității.

La bază o strălucită cercetare doctorală, volumul debutează cu o scurtă introducere în metodele transdisciplinarității, postulând-o ca pe o necesitate conceptuală, metodologică și epistemologică prin rolul însemnat al nivelurilor de realitate pe care le prelevă din cercetarea disciplinară a unui domeniu de studiu sau altul. Asta ce înseamnă? Că dacă vrem să înțelegem în adâncime forma și fondul suprarealismului, urgențele și motivațiile care i-au determinat evoluția, e nevoie de un teatru de atac, de o ofensivă de pe mai multe fronturi, unite între ele prin niște punți, iar tocmai aceste punți fac din transdisciplinaritate o metodă atractivă și incitantă, care ne mai poate spune ceva nou astăzi despre școala lui Breton & Co. Înarmat cu acest principiu de bază, Petrișor Militaru discută, pe rând, intruziunile gândirii științifice în opera lui André Breton; „misticismul nuclear” al lui Salvador Dalí; pictura lui Max Ernst și imaginarul științific; René Magritte și teoria relativității; poezia lui Gellu Naum, terțul inclus și relativitatea spațiului poetic. A nu se confunda totuși acest tip de dezghiocare transdisciplinară dinspre știința modernă a ceea ce părea până nu demult opac în opera suprarealistă cu „metafora epistemologică” a operei de artă, pe care o teoretizase cândva Umberto Eco. Eco spunea că din magma oricărei opere de artă de pe lumea asta se pot preleva probe în germenii cărora putem observa tribulațiile științifice ale vremii, starea științei din momentul creării acelei opere, iar Militaru îi răspunde, fără să-și dea seama, poate, că într-adevăr, orice operă de artă suprarealistă conține in nuce starea științei moderne, dar asta nu datorită fondului cultural comun care traversează gândirea creatoare, fie aceasta științifică sau artistică, ci în virtutea unui schimb de influență dublu reversibil, cu rezultate uluitoare de ambele părți.

Pe lângă meritul incontestabil așadar de a veni cu o contribuție nouă de teoria avangardei la raftul fatal amintit mai sus, cartea mai aduce în atenție două aspecte inedite: revizitarea și, implicit, reactivarea teoriilor terțului inclus, încă puțin cunoscute la noi, lansate în anii ’40 la Paris de către filozoful francez de origine română Stéphane Lupasco, și implementarea acestor teorii în hermeneutica operei lui Gellu Naum.

Ce-ar mai rămâne de discutat în continuare, iar asta va face poate obiectul unui volum separat, al lui Petrișor Militaru sau al altcuiva, însă înclin să cred că primul ar fi cercetătorul cel mai nimerit pentru asta, este raportul dintre știință și politică și modurile în care acestea s-au influențat reciproc grefate chiar pe corpul-gazdă al avangardelor istorice; căci, cum eronat consideră Basarab Nicolescu în prefața cărții, că istoria și cultura ar fi „ca două fluvii paralele”, avangardele istorice au coincis perfect cu momentul de tranziție de la capitalismul industrial, la cel, cum îi spune și numele, tehno-științific, fie acesta aplicat într-o economie de piață, cum a fost cea occidentală, sau într-o economie planificată, cum fusese o vreme cea est și central-europeană. Dar, cum spuneam, pentru asta e rost de încă o carte, cel puțin la fel de percutantă precum cea de față.

Petrișor Militaru, Știința modernă, muza neștiută a suprarealiștilor, Prefață de Basarab Nicolescu, [Text coperta a IV-a: Pompiliu Crăciunescu], Editura Curtea Veche, [Colecția „Știință, spiritualitate, societate”], București, 2012, 287 p.

Cronică publicată în revista „Arta”, nr. 11 / 2014

Advertisements

Comentează

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s