Tzara, Iancu, Celan, Solomon la „Avangarda revizitată…” IV.4


hqdefault

Avangarda revizitată. Ediția a IV-a: AVANGARDA ROMÂNEASCĂ

Avangarda Europeană (1919-1939) în Arhiva Națională de Filme a României

Ediția a IV-a: AVANGARDA ROMÂNEASCĂ

Sesiunea a IV-a: Tristan Tzara, Marcel Iancu, Paul Celan, Petre Solomon

Miercuri, 26 martie, ora 20.00 – Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, București) – Sala „Jean Georgescu”

Sâmbătă, 29 martie, ora 20.00 – Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, București) – sala „Jean Georgescu”

Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Filme a României a lansat, începând cu 17 noiembrie 2012, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă și cultura filmului în perioada de dinainte și de după naționalizarea din 1948 a producției cinematografice din România, cât și a filmelor deținute de cinematografele locale. Prima ediție a proiectului a cuprins avangarda cinematografică franceză, cea de-a doua ediție a abordat avangarda sovietică, ediția a treia s-a ocupat de avangardele germană și olandeză.

Artiști: Tristan Tzara, Marcel Iancu, Paul Celan, Petre Solomon, Alexandru Solomon

Curator: Igor Mocanu

Organizatori: Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Filme a României

În numărul din martie 1923, revista „Contimporanul” publica discret în paginile sale următorul anunț: „Danezul Hans Richter răspunzând invitației noastre ne comunică că în cursul lunii Aprilie va putea veni personal să conducă aici rularea Filmului Abstract, cea mai desăvârșită expresie a artei moderne”. „În cursul lunii aprilie…”, adică peste numai câteva săptămâni de la publicarea informației. Filmul abstract invocat aici nu putea fi decât Rhythmus 21 sau Film ist Rhythmus: Rhythmus 21, realizat de Hans Richter în 1921 și urmat, la câțiva ani distanță, de Rhythmus 23 (1923) și Rhythmus 25 (1925). Că regizorul german a venit într-adevăr sau nu la București nu știm, aceasta e, de altfel, singura mărturie care-i anunță venirea, ce știm cu siguranță e că începând din acest an, revista „Contimporanul” va semnala prompt fiecare nouă peliculă semnată de acesta și va recomanda imediat fiecare număr al revistei „Go”. Malte Hagener, pe de altă parte, spune că totuși Hans Richter ar fi trecut pe la București în acea perioada, aflat într-un turneu de proiecții cinematografice în Centrul și Estul Europei. Dadascope este ultima lucrare din filmografia lui Hans Richter, un documentar profund experimental, realizat în 1961 însă difuzat sporadic abia în 1967. Pelicula reprezintă o raritate absolută, concepută ca alternanță de text poetic dadaist sau text teoretic, performat chiar de autori și însoțit de imaginea în mișcare de cele mai multe ori congruentă cu arta video. Îi auzim, astfel, iar pe unii dintre ei îi și vedem, pe Jean Arp, Marcel Duchamp, Raul Hausmann, Richard Huelsenbeck, Walter Mehring, Hans Richter, Kurt Schwitters, Virgil W. Vogel sau Georges Ribemont-Dessaignes. Între ei – iar asta e ceea ce justifică prezența lui Richter în cadrul ediției avangardei din România – îi descoperim, în două înregistrări inedite, pe Tristan Tzara și Marcel Iancu. Primul performează poemul „Mr. Antipyrine” din La Première aventure céleste de M. Antipyrine (1916), „Baba” din Vingt-Cinq Poèmes (1918) și „Chanson dada” din De nos oiseaux (1923) pe muzica lui Georges Auric, iar între Antipyrine și Baba avem surpriza să-l auzim chiar pe Marcel Iancu performând un straniu „Souvenirs”, într-o franco-română curioasă, căreia r-ul extrem de palatal îi trădează autenticitatea. Cum spuneam, un document rar, comparabil poate numai cu pelicula The Storming of La Sarraz (1929), un film nedifuzat și văzut astăzi numai de câțiva exegeți. Ca și până acum, am prefațat eseul documentar al lui Hans Richter cu un alt eseu, semnat de Alexandru Solomon, care are în centru două figuri ale suprarealismului celui de-al doilea val: Paul Celan și Petre Solomon. Însă Duo pentru Paoloncel și Petronom (1994) se mai aseamănă cu Dadascope (1961) nu numai pentru că ambele sunt eseuri cu poezie performată, ci mai ales pentru efortul lor de a perpetua cultura memoriei și, într-un mod cât se poate de direct, de a o reactiva în percepția contemporană.

DUO PENTRU PAOLONCEL ȘI PETRONOM

România, 1994, Documentar, 28 min 12 sec

R. Alexandru Solomon

S. Alexandru Solomon

Cu: Adrian Ilea, Tomi Cristin

I. Alexandru Solomon

Producători: Velvet Moraru / Fundația Arte Vizuale

DADASCOPE

SUA, 1961, Documentar experimental, 39 min

R. Hans Richter

S. Hans Richter

I. Hans Richter

Cu: J. Arp, M. Duchamp, R. Hausmann, R. Huelsenbeck, M. Janco, W. Mehring, H. Richter, K. Schwitters, T. Tzara, W. Vogel, G. Ribemont-Dessaignes

Producător: Hans Richter

Mai multe detalii: http://www.anf-cinemateca.ro/

4 responses to “Tzara, Iancu, Celan, Solomon la „Avangarda revizitată…” IV.4

  1. Pingback: Avangarda revizitată. Ediția a IV-a: AVANGARDA ROMANEASCĂScrieLiber | ScrieLiber·

  2. Pingback: Tzara, Iancu, Celan si Solomon la “Avangarda revizitata…” IV.4 | Modernism·

  3. Pingback: Avangarda revizitată. Ediția a IV-a: AVANGARDA ROMÂNEASCĂ | Jurnalul Bucurestiului·

  4. Pingback: Avangarda revizitată: Tristan Tzara, Marcel Iancu, Paul Celan, Petre Solomon - Agentia de carte·

Comentează

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s