Literatura de consum. Studiu de caz – Codul lui Alexandru de Gelu Negrea


coperta1

După ce s-a făcut cunoscut mai mult ca exeget al lui Caragiale, prin cele cîteva lucrări privind opera (Anti-Caragiale, Cartea Românească, 2001; Mitică, prefaţa la o antologie bilingvă, Cartea Românească, 2002) şi, implicit, personajele conservatorului dramaturg (Dicţionar subiectiv al personajelor lui I.L. Caragiale (A-Z), vol. I, Cartea Românească, 2004), decît ca beletrist, Gelu Negrea, a cărui ocupaţie literară a fost să umple golurile de informaţie şi de judecăţi de valoare dintr-un domeniu sau altul sus-amintit, a mai găsit de curînd un gol în literatura română. Acest gol, semnalat şi de un Costi Rogozanu, de pildă, în Agresi­uni. Digresiuni, este legat de literatura română de consum, literatură care la noi lipseşte aproape cu desăvîrşire.

Nu este adevărat cînd se spune că literatura de consum, pentru că este antiliterară, adică pentru că îşi arogă literarul fără a şi-l putea întreţine, şi pentru că prezintă realităţi ridicole prin neverosimilul lor prea la vedere, nu este adevărat – ziceam – că subminează bunul gust pentru adevărata literatură, aceea înaltă, menită să delecteze, să moralizeze, să eleveze. Literatura de consum, după părerea mea, are două mari merite care nu trebuie trecute cu vederea. Unul ţine de procesul de (auto)educare a fiecărui cititor începător care sîntem sau am fost, celălalt se leagă de latura de marketing a pieţei editoriale. Pe de o parte, un cititor începător îşi poate împrospăta cu succes apetitul pentru lectură, începînd cu literatura de consum, în timp ce, pe de altă parte, nici literatura, ca să zic aşa, înaltă nu poate supravieţui editorial şi financiar fără banii produşi pe seama tirajelor indiscutabil mai numeroase din exemplarele literaturii de mîna a doua.

Cartea lui Gelu Negrea, Codul lui Alexandru, apărută de curînd la Editura Cartea Românească, este destul de ofertantă în acest sens. În primul rînd, trebuie spus că este o carte bine scrisă, faptele sînt prezentate cu o verosimilitate prietenoasă, corectă, care se ia în serios, şi asta graţie unui subiect puţin explorat în literatura noastră, cel al epocii lui Alexandru cel Mare. Personajele, plasate într-o preaimediată contemporaneitate, abordează cam toate temele marilor dezbateri contemporane, care bîntuie comunităţile academice, îşi pun probleme reale, nefalse, percutante. Cum e cu protocronismul cultural românesc, ce decidem în legătură cu binomul mult discutat legat de margine şi centru în aceeaşi cultură, cum arată jurnalismul contemporan, care trebuie să fie deontologia academică într-o comunitate sau alta, unde au ajuns speculaţiile privind religia, istoria, fizica, sînt cîteva din întrebările pe care şi le pun personajele acestui roman.

Acolo unde acţiunea, spectaculosul, deznodămîntul senzaţional nu cîştigă pariul verosimilului, vocea care povesteşte ştie să arboreze o autoironie vădit literară. Protagonistul Adam Adam propune, nu de puţine ori, lungi meditaţii, monologuri interioare, privind o situaţie inextricabilă sau alta. Asta datorită şi formulei originale a poveştii – interviul. Iar asta este una dintre multele deosebiri de Codul lui Da Vinci, carte cu care ar putea fi asociată la un prim contact. Şi pe bună dreptate, titlul romanului lui Gelu Negrea recomandă de la sine o lectură în palimpsest cu romanul lui Dan Brown. Povestea lui Adam Adam este însă un lung şir de răspunsuri la nişte întrebări pe care fiecare dintre noi şi le va pune la un moment dat, fie că recunoaşte asta sau nu. Şi aici se vede latura consumistă a cărţii. Şi se mai vede şi din înşiruirea paratactică a deznodămintelor şiret proporţionate de-a lungul romanului.

Cu toate acestea, povestea te prinde, pe alocuri captivează, surprinde, şi are toate şansele să devină o carte populară, că intrigantă este deja.

Gelu Negrea, Codul lui Alexandru, Editura Cartea Românească, [Bucureşti], 2007, 462 p.

Cronică publicată în revista „Contrafort”, Nr. 6 (152), iunie 2007

Advertisements

Comentează

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s