Avangarda revizitată. Sesiunea a II-a (concept și prezentare)


L'âge d'or (Luis Bunuel, 1929)

L’âge d’or (Luis Bunuel, 1929)

Filmările la Vârsta de aur au început în preajma Crăciunului lui 1929, în studiourile de la Billancourt, pe un platou învecinat cu al lui Eisenstein, pe care acesta turna Romanța sentimentală. Peste aproape un an de zile, filmul era gata. A urmat o proiecție privată acasă la familia de Noailles, cea care și produsese filmul, id est îl finanțase. Prima proiecție publică, după spusele lui Buñuel, a avut loc la începutul lunii decembrie 1930, la Cinema Panthéon, unde Charles și Marie-Laurie de Noailles invitaseră crema aristocrației pariziene. După proiecție, invitații părăseau grăbiți sala, fără să scoată un cuvânt, a doua zi Charles de Noailles a fost exclus din Jockey Club și se vorbea chiar de o excomunicare din rândurile ordinului catolic, mama acestuia fiind nevoită să meargă la Roma pentru o întrevedere cu Papa. A urmat încă o săptămână de proiecții în cineclubul Studio 28, timp în care presa se dezlănțuise la adresa filmului, culminând cu atacurile armate ale Ligii Patrioților asupra cineclubului. Bombe aruncate pe ecran, tradiționala expoziție de artă suprarealistă de la intrare – distrusă, bătuți, loviți, răniți, fără morți, însă cu o interdicție de difuzare aproape jumătate de secol dată filmului. Acesta e bilanțul premierei filmului. Interdicția dată atunci va fi menținută de Biroul de Cenzură până în 1981.

Copia deținută de ANF a intrat în România în jurul anului 1973, printr-un schimb tradițional de pelicule cu Cinemateca Belgiei. Într-un articol din 1932, Sașa Pană întreprindea o listă a filmelor care nu vor rula în România. Iat-o: „Milionul lui René Clair”, „A nous la Liberté”, „Linia generală”, „Cuirasatul Potemkin”, „Un chapeau en paille d’Italie”, „Entre’acte”, „L’Age d’or”, „L’Opéra de Quat’sous”. Evident, noutățile despre avangarda cinematografică ajungeau la București prin Benjamin Fondane, care pătrunsese de ceva vreme în lumea platourilor de filmare întâi ca redactor de scenarii, apoi ca scenarist cu drepturi depline. Între timp, Fondane desfășurase o bogată activitate de eseist și teoretician al filmului, atât în presa pariziană, cât și în revistele românești de avangardă. Nu este exclus ca ziaristul român dat afară de pe platoul de la Billancourt care venise pentru un interviu cu Buñuel, pomenit de acesta în memoriile sale, să fi fost chiar Fondane, neagreat niciodată, de fapt, până la capăt, de cercul suprarealiștilor francezi. Cert este că în aceeași perioadă se aflau la Paris atât Victor Brauner, cât și Ilarie Voronca, suprarealiști cu drepturi depline. Însă primul era pictor și fotograf, al doilea doar scriitor și critic literar.

Însă despre interferențele avangardei române cu cinematografia de avangardă ne vom ocupa într-o sesiune viitoare, până atunci, nu putem spera decât ca proiecția celui de-al doilea film al lui Buñuel la București să producă măcar puțin din tensiunea intelectuală și artistică de la premiera din Paris, 1930, când sonorul începea, încet-încet, să-și facă loc pe platourile de filmare.

SURÂZĂTOAREA DOAMNĂ BEUDET / LA SOURIANTE MADAME BEUDET

Franța, 1922, a/n, mut, Dramă, 26m20s

R. Germaine Dulac

S. Denys Amiel, André Obey

Imagine: A. Morrin, Maurice Forster, Paul Parguel

Producători: Charles Delac, Marcel Vandal

Cu: Germaine Dermoz, Alexandre Arquillière, Jean d’Yd, Yvette Grisier, Madeleine Guitty, Raoul Paoli, Armand Thirard

Considerat primul film feminist din istorie, La souriante Madame Beudet prezintă povestea unui cuplu de provincie, aflat între două vârste și ale cărui zile se scurg, una după alta, pe același calapod cotidian al rutinei. Ea este preocupată de cultură și are o viață interioară extrem de bogată, el este absorbit de afaceri, speculații financiare, întrerupte de câteva ori pe zi de gestul reflex de aduce la tâmplă un pistol descărcat și de ase juca de-a sinuciderea. Viață tipică de cuplu burghez tipic. Până într-o zi când ea plasează în pistol un glonț adevărat, numai că de data aceasta, Domnul Beudet îl îndreaptă către ea. Și trage. Glonțul trece pe lângă umărul Doamnei Beudet. El își dă seama că nu poate trăi fără ea. Dar nu povestea este elementul esențial care plasează filmul în avangarda cinematografică, ci montajul insolit, supraimprimările, closeup-urile, colajul, fragmentarea și, de ce nu, momentele comice negre.

VÂRSTA DE AUR / L’ÂGE D’OR

Franța, 1929, a/n, sonor, ficțiune, 66m34s

R. Luis Buñuel

S. Luis Buñuel, Salvador Dalí, Marchizul de Sade

Producător: Contele de Noailles

Imagine: Albert Duverger

Cu: Gaston Modot, Lya Lys, Caridad de Laberdesque, Max Ernst, Josep Llorens Artigas, Lionel Salem, Germaine Noizet, Duchange, Bonaventura Ibáñez, Marie Berthe Ernst, Paul Éluard ș.a.

Plasat, de către teoreticieni precum Allen S. Weiss, undeva la intersecția dintre semnul scorpionului și semnul crucii, adică în punctul de intersecție a două axe de coordonate care vor face carieră de succes în teoriile antropologice din anii ’60 occidentali (sacru vs. profan etc.) L’âge d’or a fost, cred, prima peliculă radical critică la adresa societății burgheze a începutului de secol XX. Un cuplu nu reușește nicidecum să consume un act sexual întrucât, de fiecare dată, când cei doi se află în punctul culminant al preludiului, intervine ceva care perturbă impulsul psihologic și instinctele. Iar acel ceva, la Buñuel, încă de pe atunci un socialist artistic convins, nu puteau fi decât valorile societății burgheze: familie, biserică, bani, saloane ș.a.m.d., determinând în cele din urmă personajele să-i defuleze frustrările freudiene în acte sexuale separate. Pe ea, în special, să „feleze” degetul mare de la piciorul unei statui: magnifică metaforă vizionar postmodernă!

Texte publicate în revista „Cinesemnal”, Revista-program a Cinematecii Române, Decembrie 2012

Comentează

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s