Conferință: Mitul naţional în România marginală. Adeziuni, împrumuturi şi delimitări în arta din Basarabia (1887-1930)


MUZEUL NAŢIONAL DE ARTĂ AL ROMÂNIEI

 Bucureşti 70101 * Calea Victoriei 49 –53 * Tel. (+401) 313.30.30* Fax. (+401) 312.43.27

 http://www.mnar.arts.ro  *  e-mail: national.art@art.museum.rohttp://www.mnar.arts.ro 

COMUNICAT DE PRESĂ

Conferinţă susţinută de Igor Mocanu în expoziţia

Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea

identităţii româneşti (1830 – 1930)

Conferinţa

Mitul naţional în România marginală. Adeziuni, împrumuturi şi delimitări în arta din Basarabia (1887-1930)

Miercuri, 7 noiembrie 2012, ora 18.00

Prezintă: Igor Mocanu

Durata: aproximativ o oră

Intrarea liberă în limita locurilor disponibile

Rezervări la comunicare@art.museum.ro

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită miercuri, 7 noiembrie 2012, orele 18.00 la conferinţa Mitul naţional în România marginală. Adeziuni, împrumuturi şi delimitări în arta din Basarabia (1887-1930), susţinută de Igor Mocanu în cadrul expoziţiei Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830 – 1930).

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Rezervări la comunicare@art.museum.ro.

În 1887 se întorc la Chişinău primii absolvenţi ai Academiei de Arte din Sankt-Petersburg. În 1894, Vladimir Okuşko fondează Şcoala Orăşenească de Desen din Chişinău. În 1903 apare, tot la Chişinău, Societatea Amatorilor de Artă. În 1909 Pavel Piskariov înfiinţează o şcoală particulară de meşteşugari. În 1918 este fondată Şcoala de Arte Frumoase, iar în 1921 Societatea de Arte Frumoase. Acestea sunt reperele instituționale care au constituit mișcarea artelor vizuale în spațiul interriveran românesc periferic din 1887 până în 1930 și, am putea adăuga fără a exagera prea mult, până de curând. Povestea artiștilor vizuali născuți și formați acolo este extrem de sinuoasă, conferind narațiunii mitului național tot atâtea nuanțe și contradicții identitare. Ei s-au format mai întâi cu peredvijnicii, au coborât de pe băncile lui Repin și au expus alături de Malevici, Kandinski și Larionov la Sankt-Petersburg. Și-au publicat textele în reviste cubofuturiste. În anii ’20, expun la București și publică atât în „Contimporanul”, cât și la „Gândirea”. Existau deja tot atunci două mișcări aflate la polul opus, școala lui Alexandru Plămădeală, academicul cuminte și harnic vs. școala lui August Ballaiyre, revoluționarul multi-kulti, critic și nesfiit. De sub oblăduirea amândurora, țâșnesc artiști în toată lumea occidentală, din România, până în America, pe la Paris, Geneva, Amsterdam, Dresda, München sau Bruxelles. Iar pe fundalul acestui traiect, spectrul mitului național adoptă tot atâtea contorsiuni câte ideologii dominante traversează regiunea și, o dată cu ea, portretul artistului în comunitate.

Amintind reperele instituţionale care au conturat mişcarea artelor vizuale în spaţiul românesc periferic din 1887 până în 1930, Igor Mocanu urmăreşte evoluţia extrem de sinuoasă a artiştilor născuţi şi formaţi în Basarabia, marcaţi de ideologii diverse şi contradicţii identitare.

Aceasta este cea de-a treia întâlnire dintr-un ciclu de conferinţe pe teme conexe expoziţiei Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830 – 1930), deschise la MNAR în perioada 13 septembrie 2012 – 13 februarie 2013 (curatori: Monica Enache şi Valentina Iancu, în colaborare cu istoricul Lucian Boia).

Expoziţia Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830 – 1930), explorează modalităţile prin care cei mai importanţi artişti români moderni au contribuit la definirea identităţii naţionale, într-o perioadă încărcată de evenimente istorice hotărâtoare pentru formarea statului român: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor din 1859, instaurarea lui Carol I ca domnitor în 1866, Războiul de Independenţă 1877-1878, proclamarea regatului României în 1881, Marea Unire din 1918.

Sunt expuse aproximativ 250 de lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă, create în perioada 1830 – 1930 de artişti precum Barbu Iscovescu, Constantin Daniel Rosenthal, Carol Popp de Szathmári, Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Oscar Han, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea etc.

Pornind de la perspectiva propusă de istoricul Lucian Boia în lucrările sale Istorie şi mit în conştiinţa naţională şi Pentru o istorie a imaginarului, demersul expoziţional vizează identificarea în operele artiştilor a câtorva dintre temele dominante ale mitologiei istoriei româneşti: latinitatea, unitatea teritorială, lupta pentru independenţă etc.

* * *

Igor Mocanu este publicist, traducător, curator. Este editorul secţiunii Artă a revistei BeWhere! şi publică articole de opinie şi critică în publicaţii precum CriticAtac, Observator cultural, Arta, ADN ş.a. A realizat împreună cu Sanda Watt expoziţiile-manifest Cheap replicas (Paradis Garaj, 2009) şi Tăcere ostentativă (subBUFET, 2009).

A fost curatorul expoziţiilor de fotografie semnate de Bogdan Gîrbovan, 5@14 (Draft One, 2009), 10 / 1 (Atelier 35, 2010) şi Ierarhia Poliţiei Române (Galeria Posibilă, 2011). A îngrijit antologia 1984. Ultima generaţie a comunismului românesc (UNIBUC, 2008; coord. Ion Manolescu) şi a participat la proiectul literar Rubik (Polirom, 2008; coord. Simona Popescu) şi în volumul CriticAtac. Antologie I (Editura Cartier, 2011, coord. Vasile Ernu, Florin Poenaru, Costi Rogozanu), cu un text despre proiectatul Muzeu Naţional al Dictaturii Comuniste din România.

În prezent este doctorand la Universitatea de Arte din Bucureşti, cu o teză despre avangarda politică din România, coordonată de Prof. Univ. Dr. Ruxandra Demetrescu.        

 

Advertisements

Comentează

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s