Revistă de pulă modernă. Organ universal


Cred că momentul fondator cu care ar trebui să înceapă orice istorie a performance-ului românesc îl constituie revista Pulă, scoasă pe 1 octombrie 1931 de Gherasim Luca, Paul Păun, S. Perahim și Aureliu Baranga, cu toții elevi de liceu, într-un tiraj de 13 exemplare, dar mai ales în povestea care s-a creat în jurul ei, imediat după ce a apărut.

Subintitulată „Revistă de pulă modernă. Organ universal”, revista conține un poem de Aureliu Baranga, Femeia care se încalecă normal (p. 2), o epigramă de Paul Păun despre blenoragie (pp. 2-3) și răspunsul revistei la această epigramă, intitulat În atenția poetului român Paul Păun care a luat un sculament ca un balaur (p. 3), sub el, un desen de S. Perahim care schițează „povestea unei fecioare care face pe nebuna” (p. 3), urmează apoi un poem ceva mai lung semnat de Gherasim Luca, Pe munte cu popi și cu curve (pp. 4-5), iar alături, tipărit perpendicular pe textul lui Luca, poezia Strada fără nume sau Casa nr. 4 a lui Paul Păun (p. 5). Pe colțul din dreapta sus a paginii 4 e o fotografie reprezentând două nuduri masculine. Dedesubt, „Redactorii șefi ai revistei «PULA» la lucru”.

Din întregul tiraj de 13 exemplare, unul a ajuns la Sașa Pană, iar altul la profesorul Nicolae Iorga, cu dedicația „Tu ai? N-ai”. Iorga pune mâna pe telefon, îi reclamă la Prefectura Poliției Capitalei cât și la Parchetul Ilfov pentru „conținut pornografic”, iar artiștii ajung la tribunal, după care în închisoarea Văcărești, de unde sunt amnistiați peste câteva zile[1]. Peste un timp, ziarul Curentul prezenta „un scandalos atentat la bunele moravuri”: „Câțiva literați adolescenți tipăresc o revistă scabroasă și o trimit pe la casele oamenilor. Sunt câteva zile de când, atât Prefectura Poliției Capitalei, cât și Parchetul de Ilfov au primit reclamațiuni din partea unor personalități ale vieții noastre publice care se plângeau că poșta le aduce de la o vreme publicațiuni obscene. D. profesor N. Iorga preciza în reclamația d-sale că ceea ce l-a scandalizat mai mult a fost o publicație primită chiar acum două zile, care avea drept titlu un Phalus, iar titulatura, de-a dreptul în limbaj popular. (Pe care, bineînțeles, n-o putem transcrie aici). Publicațiunea aceasta … își luase sarcina de a spune lucrurilor «pe nume» – adică totul, pe șleau, fără rușine.”, după care „Inspectorul V. Parisianu, șeful poliției sociale a Capitalei începând cercetările de rigoare, a operat în cursul zilei de eri o descindere la tipografiile suspecte. La tipografia «Steaua» [de fapt, «Steaua Artei», acolo unde se tipărea Alge și unun.m.] din bulevardul Maria, proprietatea lui David Bercovici, descinderea a fost revelatoare: autorii «Phalus»-ului au fost prinși tocmai când făceau corectura ultimului număr al porcoasei publicațiuni. Au fost ridicați cu «toptanul», transportați la poliție, de unde au fost înaintați Parchetului Ilfov.”, prin urmare „D. Jude-instructor Oprescu fiind delegat cu anchetarea cazului a emis împotriva indivizilor de mai sus mandate de arestare pentru atentat la bunele moravuri. Ei au fost trimiși la Văcărești.”[2].

Într-un comentariu de pe Facebook, Candidatul la Președinție (coregraful Florin Flueraș) spunea: „Ăsta mi s-a părut un gest performativ, am putea încerca un re-enactment astăzi, cui să-i trimitem «pula» contemporană?”. Au încercat tot ei încă două re-enactmenturi, unul pe 7 februarie 1932, când au scos revista Muci, sub titulatura căreia scria „Pentru că nu purtăm fuduliile în tabacheră ne intitulăm Grupul Mucoșilor” și care a fost tipărită pentru a celebra expoziția de pictură a lui Perahim ce avea loc în aceeași perioadă; și altul, în 1933, cu ocazia unei serii noi a revistei Alge, când i-au trimis iarăși un exemplar lui Iorga cu dedicația: „Marelui nostru Profesor Nicolae Iorga”[3].

Dacă vă-ntrebați ce era în capul acestor tineri, proaspăt ieșiți din adolescență, când recurgeau la astfel de gesturi performative, peste ani Aurel Baranga încropește o bibliografie de cultură generală a acelor vremuri: în afară de autorii avangardei române, citeau pe Eminescu, Caragiale, Urmuz, Karl Marx, Bakunin, Dante, Cervantes și Rabelais, Shakespeare, Dostoievski, Gogol, Gide, Rimbaud, Lautréamont, Char, Éluard, Crevel, Peret, Breton, se uitau la filmele Malombra (1917) al lui Carmine Gallone și la „«Cântecul vieții», un film ceh”, ascultau Stravinski, Berlioz, Kurt Weill și Duke Ellington. „Nu știam mare lucru despre lume și viață – își amintește Aurel Baranga în 1977 – dar de un lucru sunt sigur: că eram tânăr, exasperat și ars de furii, că uram cu toată puterea ființei mele statul burghez, morala burgheză, familia burgheză, iubirea burgheză, și că furia mea nu era simulată.”[4]

Așa se face că în interiorul revistei avem primul exemplu de body art & performance, iar fotografia intitulată „Redactorii șefi ai revistei «PULA» la lucru” și înfățișând două nuduri masculine, se transformă într-un suport de arhivare a acestui performance corporal și anti-burghez. Dan Gulea, în volumul Domni, tovarăși, camarazi. O evoluție a avangardei române (2007) merge chiar mai departe și afirmă că acesta ar fi punctul de început al unei revoluții sexuale nedusă până la capăt. Cert este că istoria performanceului românesc așteaptă încă să fie scrisă ori măcar revizuită.

Articol publicat în revista online „Art Dance News”, ediția din noiembrie 2012


[1] Informații spicuite din Caietele „Ion Vinea”, supliment al revistei Aldebaran, nr. 2-4, 1996, p. 60 și mai departe.

[2] Reprodus în Nicolae Tzone, Geo Bogza, între Poezie și Pușcărie (IV), studiu publicat în revista Timpul, rubrica „Restituiri”, iulie-august, 2006.

[3] v. Sesto Pals, Autobiografie, publicat în antologia Sesto Pals, Omul ciudat, ediție revizuită, Prefața Nicolae Țone, Editura Paideia, [București], [2003], pp. 261-262.

[4] Aurel Baranga, Jurnal de atelier, Editura Eminescu, București, Piața Scînteii 1, 1978, pp. 112-113.

Comentează

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s