Avangarda europeană. Istoria graphic designului


S-ar putea ca numele autorului să se lege mai degrabă de Gabriel Liiceanu, Zen, Humanitas & Co., decât de avangarda europeană. Cu toate acestea, nu mică mi-a fost mirarea să-l descopăr pe o carte mai mult decât binevenită pentru istoria vizuală a avangardei românești: Istoria grafic designului. Avangarda europeană (2009). Trebuie spus de la bun început că acest segment vizual lipsește aproape în totalitate din cărțile dedicate avangardei. Câteva încercări de abordare istorică a grafic designului au mai existat, o data, în cărțile Emiliei Drogoreanu, dedicate futurismului, a doua oară, într-un volum colectiv editat de ICR și Erwin Kessler, TextImage. Perspectives on the History and Aesthetics of the Avant-garde Publications (2008). Deci chiar și neexistând abordat sistematic, tot ai de unde porni în cercetarea acestui subiect, mai ales când ești Șef de Atelier la Facultatea de Design al unei Universități de Arhitectură. În schimb, autorul nostru întreprinde, cuminte, dar harnic, câte un conspect al tuturor locurilor comune din grafic designul mișcărilor europene ale avangardei, adică, pe rând, al futurismului italian, dadaismului zürichez și newyorkez, constructivismului rus, De Stijl, Bauhaus, avangardele cehoslovacă, poloneză și ungară. Și cum o face? Simplu, sârguincios, meticulos, adică prost. Citări inexacte, greșeli de typing, neglijențe bibliografice și de indicare a sursei (majoritatea furăciuni de pe internet), totul bine asezonat cu un stil vag academic ceva, nu cu mult, peste Wikipedia, lipsit de orice noutate sau idee originală. Avangarda românească lipsește aproape cu desăvârșire, e amintită frugal în „Introducere”. Nu aflăm mare lucru despre fonturile de la unu sau corpurile de literă din Contimporanul ori Integral, nici de textele de teorie ale grafic designului scrise de către avangardiștii autohtoni, la ei în reviste sau în Almanahul Graficei Române, unde colabora, spre exemplu, Scarlat Callimachi, fondatorul revistei avangardiste Punct, cu texte de teorie a grafic designului. Colac peste pupăză, cum nimeni nu e profet în țara lui, Istoria grafic designului lui Răzvan Luscov mai e și prost pusă în pagină. Format A4, copertă color, interior alb-negru, pe două coloane de text justified, scris cu Calibri, distanță de 1/5 între rânduri și 1 între paragrafe. Adică Word Office 2007. Ciac-pac, vorba lui Gellu Naum.

Răzvan Luscov, Istoria grafic designului. Avangarda europeană, Editura Universitară „Ion Mincu”, 2009, 279 p.

Cronică publicată în revista „BeWhere!”, nr. 10 / 2012

Comentează

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s