Piggy Bank


Până pe 10.06: Piggy Bank, artiști: Daniel Knorr și Coate-Goale / Sorin Popescu, Salonul de Proiecte, Calea Moșilor 62-68, etaj 2.

Când am intrat în expoziția lui Daniel Knorr și Coate-Goale de la Salonul de Proiecte, mi-am spus, asemenea cowboyului din filmul lui David Lynch, când vede franțuzul: „What the hell, Pete?”. E adevărat, critică a bancnotei, a imaginii valorii de schimb, a simbolului financiar, cu mijloace artistice, am mai văzut, încă începând cu realiștii secolului al XIX-lea. Dar parcă niciodată ofensiva nu a fiert mai tensionat ca acum. Un artist din Chișinău tipărise pe bancnotele de 1 leu textul „Această bancnotă este o operă de artă”, exact sub proverbialul „Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”, imprimat de Banca Națională a Moldovei. Un altul din București modificase bancnota de 100 de euro cu simbolurile naționale ale Chinei și cele spirituale ale Tibetului. Daniel Knorr trece direct la subiect: porci origami din bancnote de 2 dolari în mărime naturală. Porcii, nu bancnotele. Plaja de simboluri și analogii, evident, e cât se poate de opulentă. Cine are bani, mulți bani, se transformă în porc, deci porc = bogăție, plusvaloare, capitalism, neoliberalism. De altfel, la intrarea în expoziție, vizitatorului îi este înmânat pliantul evenimentului, în care acesta găsește interpretate majoritatea sensurilor lucrărilor expuse. Mai importante însă decât referințele culturale și critica (pentru a câta oară?) capitalismului mi se pare abordarea bancnotei în sine și deci a realității ei. Căci indiferent de câte conotații înmagazinăm în el, dolarul e ceva pe cât de abstract, poate singura abstracțiune înțeleasă în masă, mai înțeleasă chiar și decât orice transcendență dogmatică, dar și pe atât de real, la fel de real ca o chirie, ca o factură sau ca o infecție supurativă ori septicemie, cum arată instalația lui Coate-Goale, ce constă în decantarea bacteriilor de stafilococi de pe bancnote și „expunerea” lor în eprubete, pe zid. Adică o imagine a cărei bătaie perlocuționară, în termeni de pragmatică lingvistică, se reflectă direct, imediat, irevocabil. Iar efortul lui Daniel Knorr se consumă astfel în încercarea cvasiutopică de a face imaginea și efectele ei să devină maleabile, la cheremul spectatorului, ca o ficțiune, căci bancnota asta și este, în ultimă instanță, o narațiune în care am uitat cum să nu credem.

Recomandare publicată în revista „BeWhere!”, nr. 9 / 2012

Advertisements

Comentează

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s