Minutul de carte #11 – Avangarda rusa & Belîi Arap


Avangarda rusă. Dramaturgie

Când vorbim despre avangarda rusă și destinul ei în cultura română, trebuie să avem în vedere două lucruri. 1. Că nu a fost aprofundată îndeajuns nici până astăzi, deși, în pofida prestigiului occidental al avangardei, ea a exercitat asupra culturii române o influență cel puțin la fel de covârșitoare precum cea franceză, de-o pildă. 2. Că unul din puținii exegeți ai acestei avangarde ruse este și unul din puținii ei traducători, și anume Leo Butnaru, care cu asta se ocupă de pe la sfârșitul anilor ’90 încoace, deși antologii ale avangardei ruse au mai apărut la noi, cea semnată de Livia Cotorcea fiind una din cele mai prestigioase. Recent, Leo Butnaru a finisat antologarea unui best off al dramaturgiei de avangardă rusă, publicat de Fundația Culturală „Camil Petrescu” din București. Antologia reține operele cheie ale genului, care au făcut vâlvă la vremea lor, provocând scandal, arestări sau, în timp, chiar condamnări la moarte, cu piese semnate de, între alții, Velimir Hlebnikov, Nikolai Gumiliov, Vladimir Maiakovski, Aleksandr Vvedenski ori Daniil Harms; sau de câteva din textele manifest care au fondat estetica acelui fel avangardist de a face teatru, sub semnătura, alături de cei de mai sus, a lui Burliuk, Krucionîh, Malevici, Mariengof sau Dziga Vertov. Toți băieții ăștia, care au vrut să revoluționeze arta, cultura și societatea lumii, au sfârșit-o prost, sinuciși pe capete. Stalin n-a suportat concurența. Iar acesta este și momentul care apropie avangarda română de avangarda rusă, cu care, de altfel, s-a aflat în contact pentru o bucată de vreme. Rămâne ca istoria artei să scoată la suprafață detaliile.

Avangarda rusă. Dramaturgie, Selecție, traducere, prefață și note de Leo Butnaru, Fundația Culturală „Camil Petrescu”, Revista Teatrul Azi (supliment), prin Editura Cheiron, Seria: „Eu, tu, el… și Istoria”, București, 2011, 256 p.

Belîi Arap. Kniga rasskazov

La câteva luni bune de la apariție, putem spune că antologia de povestiri ale autorilor din grupul literar basarabean de limbă rusă, Belîi Arap / Harap Alb, le-a picat prost tuturor. Publicul cititor / scriitor de limbă română s-a făcut că n-o vede, căci, în definitiv, îi este greu să recunoască scriitura de calitate în condeiul celuilalt, mai ales dacă celălalt scrie-n rusă; publicul cititor / scriitor de limbă rusă a strâmbat din nas la ideea că o astfel de carte se distribuie în rețelele librăriilor de limbă română. Sincer, mă așteptam ca după aproape un an de la apariție, să fie anunțată deja o traducere în limba română a cărții. Scriitorii antologați, mulți din ei deja la a doua – a treia carte, scriu bine, tăios, curat, așezat, povești de un suflu aparte, investigând psihologii, manii, traume, istorii recente, microistorii sau, pur și simplu, inventând ei înșiși o altă realitate. Doi puști merg în pădure să omoare un câine, pentru că e prea bătrân, în povestirea lui Oleg Krasnov; un grup neofascist din Rusia îl clonează pe Hitler, în cea a Mariei Josefina Kușnir; un alt grup de activiști insoliți manifestează pentru implementarea politeții prin politică de stat, la Serghei Uzun; băncuța de la poartă se transformă într-o vacă în imaginația unui copil sovietic, la Mihail Potorak; iar morfina și Morfeu se-mpletesc în confluențe psihologice aproape tragice, la Oleg Panfil. Sunt câteva exemple. Așadar, aviz editorilor români: săriți cu banu’, cumpărați drepturile, plătiți un traducător, căci, cu siguranță, veți face același lucru peste ani, numai că via vreo editură pariziană sau germană.

Belîi Arap. Kniga rasskazov [Harap Alb. Carte de povestiri], Literaturnîi fond „Belîi Arap”, [Editura „Profolioplus”], Kișinev, 2010, 192 p.

articol publicat în revista 15 minute, nr. 11 / Mai 2011

Advertisements

3 responses to “Minutul de carte #11 – Avangarda rusa & Belîi Arap

  1. @ Oleg Krasnov – Intr-adevar, daca personajul din “Korova” este sovietic sau nu, in principiu, nu are nici o relevanta, daca gindim literatura in parametrii timpului povestirii. Insa literatura mai are un timp, cel istoric, caruia i se subduce inevitabil. Iar momentul istoric in care are loc actiunea din proza lui Potorak este un anume segment din perioada URSS, cind se trecuse la rationalizarea carnii, pe care l-am trait cu totii, si eu, si tu, si cei pe care-i amintesti.

  2. Asadar, Oleg, tu sustii ca Все молдаване, читавшие эту книгу идут от сюжетов, что нормально. Ведь и перевод во многом это перевод смыслов, а не слов, слова часто теряются. Хотя литература это слова в первую очередь. И некоторая политизированность. Герой рассказа “Корова” для нас не советский мальчик, а просто мальчик. Это только один пример, на деле такое восприятие типично для моих румыноязычных приятелей – Галайку, Кеяну, Круду, Есиненку.

Comentează

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s