Artă activă: Iran – Republica Moldova


Engaged From a Distance © www.flypmedia.com

Shirin Neshat came to tha U.S. from Iran in 1977 to study art at the University of California, Berkeley, where she received both her B.F.A. and M.F.A. She uses photography and video installations to juxtapose Western and Islamic cultures. When the Islamic Revolution broke out, she was exiled for 11 years only to experience culture shock when she returned to her homeland. Winner of the Dorothy Lilian Gish Prize in 2006, her first fiture-length film, Women Without Men, will be release this fall.

Women Without Men, Shirin Neshat’s first feature film, explores the 1954 CIA coup in Iran from the perspective of two very diferent women.

In Turbulent, Neshat’s 1998 two-screen video installation, two singers (Shoja Azari playing the role of the male and Iranian vocalist and composer Sussan Deyhim as the female) create a powerful musical metaphor for the complexity of gender roles and cultural power within the framework of ancient Persian music and poetry.

Anatol Mătăsaru’s Protest © www.jurnaltv.md

Teodor Ajder, Mătăsaru în atenţia criticilor din Vest

motto: O ţară unde arta nu e înţeleasă este o ţară de sclavi, de oameni nefericiţi, de oameni care nu râd şi nici nu surâd, o ţară lipsită de spirit; acolo unde nu există umor, există mânie şi ură, pentru că oamenii preocupaţi, neliniştiţi, alergând spre un ţel care nu e un ţel omenesc sau care nu-i decât un miraj, pot, dintr-o dată, la sunetele vreunei trompete, la chemarea vreunui… demon, să se lase stăpâniţi de un fanatism delirant, de o furie colectivă, de o isterie populară. Aceste chemări constituie ameninţările ce apasă asupra omenirii, care nu are timp să cugete, să-şi vină în fire. Ele pândesc oamenii de azi, care şi-au pierdut simţul şi gustul singurătăţii.

(Eugen Ionesco, Note şi contranote)

Termenul de «Art(ă) brut(ă)» a fost introdus în 1945 de pictorul francez Jean Dubuffet. Termenul descrie arta produsă în afara limitelor mediilor artistice oficiale şi este folosit când e descrisă arta produsă de artiştii autodidacţi, nebuni, copii sau obiecte de «arta naivă», adică create de oameni care nu au nici în clin, nici în mânecă cu instituţiile artistice consacrate. Foarte des lucrările lor sunt descoperite şi apreciate abia postum. Arta brută este compusă din obiecte sau acte care ilustrează nişte stări mintale extreme, idei neconvenţionale sau lumi fantastice sofisticate. Dubuffet mai considera că arta brută izvorăşte din solitudine şi e formată din impulsuri creative autentice, unde gândul la competiţie, aclamare şi promoţie socială nu interferează cu procesul creativ. Tocmai datorită acestor caracteristici ale sale, arta brută e mult mai preţioasă decât producţiile profesioniştilor. După o perioadă de familiarizare cu aceste acte sau obiecte ciudate, înflorituri de exaltări înfrigurate, — scria Dubuffet — trăite atât de intens de către autorii lor, nu ne poate scăpa gândul precum că în relaţie cu ele arta din expoziţii, din galerii şi muzee în totalitatea ei nu pare să fie decât o joacă a unei societăţi superficiale.

Un exemplu de artist brut (încă viu), de pe la noi, e Anatol Mătăsaru. Soţia sa, J. Saviţchi, a încetat la un moment dat să-i mai susţină daravela, intuindu-i consecinţele. Se certau adesea din cauza iniţiativelor lui Anatol. Aşadar, artistul îşi înfrunta demonul de unul singur sau cel puţin actualmente nu există altfel de dovezi. Unii critici îmi spun că nici măcar artă brută nu mai poate fi numit ceea ce face el. Că e doar un golan, că merită să fie pedepsit. (M-au sfătuit să nu-i iau apărarea, căci mă voi compromite. Aşa că nu-l apăr, ca să nu mă compromit.)

Mai ales criticul vestic, deşi ar accepta oarecum graffitiurile din faţa Parlamentului, placardele care iau în vizor corupţia din organele moldovene de drept, muliţionerii şi porcurorii, nu va fi niciodată de acord cu pocnitura dată obiectivului camerei unei televiziuni, chiar dacă e a unui post pro-comunist. Nu poate accepta nici pietrele aruncate în geamurile (deja distruse) ale Preşedinţiei – e prea mare dezordinea, el fiind obişnuit de generaţii cu ordinea. Îi explic criticului respectiv că, la Chişinău, există deja un fel de tradiţie de a agresa jurnaliştii. O fac şi poliţiştii şi, de obicei, ies basma curată. Acum e prima oară când o face un artist. Şi sudalmele care au însoţit pocnitura lui Mătăsaru, din câte ştiu, au fost date pe TRM 1 tot pentru prima dată, mai mult, sunt repetate obsesiv, de parcă redactorii postului respectiv primesc o plăcere masochistă ascultând vorbe de ocară la adresa lor. E adevărat că a spart obiectivul, dar oricum, nu merita să fie torturat. — Cum torturat? – nu-i vine a crede criticului. Îi povestesc iar, deşi sunt sigur că i-am mai spus-o mai înainte, că şi Mătăsaru e torturat, dar şi alte sute de tineri sunt torturaţi. Există deja doi morţi. Criticul mă roagă să-i repet încă o dată. I se pare că nu a înţeles bine. Îi repet. El tace. Mă priveşte neîncrezător. Mă întreabă de ce nu zice nimic presa lor despre torturi şi despre morţi. Nu ştiu, zic. Durează puţin până va începe să zică. Îi arăt imagini cu Valeriu Boboc, fie-i ţărâna uşoară, cu alţi tineri, încă vii, dar schilodiţi, îi arăt ultimul interviu cu Mătăsaru. I-l traduc. Criticul iar tace. E mai palid ca de obicei. Priveşte spre monitorul computerului la faţa umflată a lui Anatol. Pare copleşit de cele văzute şi auzite. Tortura e inadmisibilă, — rupe el tăcerea. — Tortura e un păcat mai mare decât orice piatră în orice sticlă. Îmi promite pe loc să încerce să-i organizeze un vernisaj lui Mătăsaru. Mă întreabă dacă am adresa puşcăriei unde este deţinut. Îl întreb de ce-i trebuie. Vrea să ştie unde să-i trimită invitaţia de colaborare.

2 responses to “Artă activă: Iran – Republica Moldova

Comentează

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s