Literatura basarabeană la Cafeneaua critica


Miercuri seară, 1 iulie 2009, am fost la Cafeneaua critică, eventul lui Ion Bogdan Lefter, ţinut, şi de data aceasta, la Galeria Art Society. Fuseserăm invitaţi mai mulţi: Liliana Corobca, Vasile Ernu, Mitoş Micleuşanu, eu, precum şi curatorii expoziţiei Bessarabia Maia / Basarabia Mea, Ruxandra Garofeanu şi Vladimir Bulat. Eu am acceptat cu multă bucurie să merg la acest eveniment din următoarele motive: a) voiam să mai văd o dată expoziţia retrospectivă de pictori şi sculptori basarabeni; b) eventul lui Ion Bogdan Lefter este unicul de acest fel, original, dinamic, liber, efervescent, deci – de urmărit, c) Ion Bogdan Lefter este unul din puţinii critici literari & culturali din România care au urmărit şi urmăresc în continuare, mai mult sau mai puţin cu sufletul la gură, literatura română produsă de autori pe al căror paşaport scrie „Născut în URSS” sau „Născut în Republica Moldova”.

100_3690_

foto de Sanda Watt: de la stînga, la dreapta: Liliana Corobca, eu, Ion Bogdan Lefter, Vladimir Bulat, Ruxandra Garofeanu, Vasile Ernu. Pe perete, de la stînga, la dreapta, picturi de: Valentina Rusu Ciobanu, Scriitorul Serafim Saca, Mihail Grecu, Tutunăreasă.

Toţi cei invitaţi au avut cîte ceva interesant şi inedit de povestit. Mai puţin Mitoş, el n-a venit. Păcat, pentru că discuţia a durat trei ore şi mai bine, timp în care s-au discutat vrute şi nevrute. Iată ce am reţinut eu, pe scurt, din lungul şir al vrutelor şi nevrutelor. – Ion Bogdan Lefter: că urgent, de ieri dacă se poate, discuţia despre literatura basarabeană trebuie purtată, reluată, metisată în contextul recuperării artei basarabene care – Ruxandra Garofeanu: e multă, necatalogată, nearhivată, zăcută prin colecţiile amatorilor de pretutindeni pentru că – Vasile Ernu: în Republica Moldova nu există instituţii de arhivare a artei vizuale, iar dacă există, această e total incompetentă; – Vladimir Bulat: în schimb, există oameni foarte tari cu care se poate foarte bine lucra, dovadă chiar expoziţia între pereţii căreia se purta discuţia. – Ruxandra Garofeanu: n-am vrut să politizăm expoziţia, dar astăzi nu mai poate exista artă fără politică. – Eu (în gînd): Dar politică fără artă? – Ion Bogdan Lefter: cum s-a raportat şi se mai raportează scriitorul basarabean la contextul cultural din România? – Liliana Corobca: în perioada ceauşistă erau cenzurate toate acele cărţi care conţineau cuvîntul „basarabean” + derivatele şi cîmpul semantic al mă-sii lui. Aşa de-o pildă, a fost epurat un capitol despre vinurile basarabene dintr-o „Istorie culturală a vinurilor româneşti” sau a fost arestat unul pe care, săracul, îl chema Nuştiucum Cahuleanu. – Eu: în oglindă, prin ’42 a fost dată o lege a CC al PCUS prin care era cenzurat cuvîntul „român” şi toate derivatele şi cîmpul semantic la laptelui mă-sii lui (Nicolai Costenco a păţit-o chiar a doua zi, Siberia a ştiut de el). – Vasile Ernu: interesant şi curios rămîne faptul că primii apologeţi ai PCUS erau intelectualii basarabeni şcoliţi la Bucureşti (George Meniuc, Liviu Deleanu, dotorandul lui Tudor Vianu la vremea aceea). – Eu (în gînd): nu-i chiar aşa (ca-n desenul lui Perjovschi), lui Meniuc i-au ţinut capu’ la cutie multă vreme (la fel şi lui Beşleagă). – Liliana Corobca: eu mă raportam la colegii mei de-atunci şi am văzut că nu-s mai proastă, dimpotrivă, despre Max Blecher aveam o părere mult mai aprofundată decît Paul Cernat. – Vasile Ernu: literatura basarabeană este interesantă prin multitudinea diferenţelor culturale pe care, din păcate, le latentează păgubos, autorii basarabeni n-ar mai trebui să aibă frică de diferenţă, o frică descrisă cîndva de Vitalie Ciobanu într-un articol omonim. – Eu: după spusele lui Oleg Serebrean, în Republica Moldova există, actualmente, cel mai mare număr de minorităţi etnice din tot Sud-estul Europei. – Vasile Ernu: de acest lucru n-ar trebui să se teamă literatorii basarabeni. – Eu: spre deosebire de literatorii basarabeni mai în vîrstă decît mine, eu nu mai simt nevoia să pornesc discuţia despre Basarabia & stuff printr-un ocol identitar pentru ca, înainte de a specula o diferenţă, să-mi justific dreptul la ea. – Vasile Ernu: cîteva zeci de ani de locuit şi activat la periferia unui imperiu te formează intelectual mult mai profund. – Ion Bogdan Lefter: da’ şi bănăţenii sînt foarte mîndri de profunzimea lor bănăţeană. Pe mine fix asta mă deranjează, consider că este excesivă utilizarea de slang basa în literatura scrisă de basarabeni. – Vasile Ernu: nimeni, înafară de Alexandru Vakulovski, nu literaturizează slangul basa. – Eu (în gînd, căci n-am vrut să se creadă că fac reclamă): şi, mai nou, Claudiu Komartin, dar el nu-i basarabean, oricît de mult nu şi-ar dori acest lucru.

A urmat apoi o discuţie amplă despre limba rusă şi limba română, traducerile dintr-una în alta şi despre gradul de promovabilitate a literaturii basarabene dacă aceasta s-ar scrie direct în rusă, adică într-o limbă de circulaţie mai largă şi mai în forţă decît cum este limba română. Nu-mi amintesc dacă s-a ajuns sau nu la o concluzie la acest subiect.

Per total, o discuţie urgent de utilă şi necesară, captivantă, amuzantă, fără frică de diferenţe şi alte fantome antropospeculabile.

Linkuri aferente:

Sanda Watt, În ritm de Bessarabia Moia, în nr. 14 al revistei SdU.

Andreea Toma, Am izbucnit şi eu la o întîlnire literară 🙂


Advertisements

10 responses to “Literatura basarabeană la Cafeneaua critica

  1. Draga Doamna Tene,

    Va multumesc foarte mult. De obicei, nu cunosc autorii despre care scriu/am scris si mesajul dvs. e o surpriza placuta. Va doresc numai bine, iar scriitorilor din familia dvs. – multe carti frumoase de acum inainte. Cu ganduri frumoase si recunostinta, liliana corobca

  2. Dragă Liliana Corobca spre ruşinea mea nu am ştiut de dvs. până nu am cumpărat Dicţionarul General al Literaturii Române unde aşa de profesionist aţi scris despre mine şi fiul meu Ionuţ Ţene. Am accesat pe google şi am dat de dvs. NU mi-am închipuit că o domnişoară aşa tânără şi drăguţă a înţeles profund opera mea şi a fiului meu. Sincere felicitări Titina Nica Ţene soţie şi Al. Florin Ţene

  3. Igor, esti un scriitor adevarat! Si foarte rabdator. In locul tau, as fi intrebat daca, in general, am fost acolo (daca tot nimic din ce zici tu c-am spus, n-am spus:-))!Si relatarea ta , cu spusul tare si spusul in gand e foarte simpatica si ai prins toate temele importante de acolo. Eu n-as fi putut relata atat de interesant. Si aveai un rucsac albastru atat de frumos, pe care l-am admirat , mai ales ca imi trebuie si mie unul, incat imi permit sa te intreb de unde l-ai achizitionat?

  4. @liliana corobca – Eu credeam ca se-ntelege ca nici unul din cei amintiti de mine nu a spus cuvintele pe care eu le-am scris in dreptul lor. Tocmai de aceea am si spus ca folosesc un stil indirect extrem de liber, personalizant. In tot cazul, multumesc inca o data pentru precizari si rectificari. Cred ca sint foarte utile.

  5. Si ultima rectificare!

    Draga Igor,

    Nici asta nu am spus:

    “în perioada ceauşistă erau cenzurate toate acele cărţi care conţineau cuvîntul „basarabean” + derivatele şi cîmpul semantic al mă-sii lui. ”
    Ceusescu vine la putere in 1965, cand vorbim despre o oarecare liberalizare chiar si a fondurilor secrete, speciale, unde erau ascunse cartile despre Basarabia. Corect: “perioada comunista” si mai ales anul 1945 cand listele cu carti interzise contineau foarte multe asemenea titluri. Vezi
    http://www.contrafort.md/2008/169-170/1616.html
    sau
    Paul Caravia, în volumul “Gândirea interzisă. Scrieri cenzurate. România 1945-1989”, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2000.

    In sfarsitul frazei cu “camp semnatic” si restul nu ma recunosc chiar deloc! Preziozitate imbinata cu vulgaritate? Mi s-a parut ca m-am exprimat simplu de tot si clar!
    Nu ti-as fi spus asta, dar daca lucrezi cu documente si inca importante, atunci nu ai voie sa gresesti (eu nu am voie) si de aceea insist. La Ceausescu inca nu am ajuns :-))

  6. @ liliana corobca: Draga Liliana, iti multumesc enorm pentru rectificare si pentru linkuri. Cu siguranta numai eu te-am inteles asa, in propozitia ta, redata de mine intr-un sitl indirect extrem de liber. Si imi cer scuze. Intr-adevar, intre “nu eram mai prejos” si “mult mai aprofundata” e o diferenta pe care, din pacate, fiecare o poate intelege cum vrea sau cum ii vine. Eu am inteles-o gresit. Iertare si multumesc pentru interventie.

  7. 2 rectificari:
    1. Draga Igor, daca in dialogul tau indirect ai fi pus ghilimele, m-as fi suparat. Fragmentul:
    “despre Max Blecher aveam o părere mult mai aprofundată decît Paul Cernat” nu-mi apartine. Sper ca numai tu ai inteles astfel. I-am frecventat pe semenii de varsta mea ca sa ma compar cu ei si sa descoper ca nu sunt mai prejos. Dar “mult mai aprofundat” nu era cazul in asemenea context.
    2. Robert Eisenbraun, Robert Cahuleanu si Andrei Ciurunga. Vezi, de pilda:
    http://www.romlit.ro/actualitatea11111111119
    http://www.pro-saeculum.ro/arhiva/40-41/art41mag.pdf

Comentează

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s